3 august 2003
Trenul pleaca cu o intarziere de 2 ore, la 6:30 dimineata. In compartiment ne intalnim cu 2 baieti din Odorheiu Secuiesc cu acelasi traseu ca si noi.
La granita cu Moldova dam spaga la vames (1$ / pers) pentru ca pe formularul de vama nu am declarat la rubrica valuta leii romanesti. Seara, la 10 jumate trecem in Ucraina.
4 august 2003
La 10 seara ajungem in Rostov. Trenul spre Mineral Vody e la 00:15. Gasim coada de bilete, dar totul se misca ff greu, pentru ca la fiecare pasager se trec in sistem datele din pasaport. Dupa mult timp de stat pe loc, ne bagam in fata ca sa nu pierdem trenul. Luam bilete la vagon cuseta.
5 august 2003
La 8 dimineata ajungem la destinatie. Cum ne dam jos din tren sar niste baieti pe noi sa ne duca cu microbuzul in Azau. Negociem la 100$ toti 5, cu o oprire in Nalcik pentru obtinerea unei autorizatii militare necesara pentru anumite vai.
La 9 fara cateva minute deja suntem in microbuz. Soferul goneste ca nebunu. Dupa cativa km de mers se vad varfurile inzapezite ale Caucazului. Pe la 10:30 ajungem in Nalcik la biroul militar. Bine ca am venit insotiti, ca singuri ar fi fost cam complicat sa ne descurcam. Ne costa 3$ / pers.
Soseaua merge pe valea raului Baksan. Mai facem cate o oprire din cand in cand.
Si la ora 3 dupa amiaza ajungem in localitatea Azau (2360 m), unde ne cazam la hotel Logovo (250 ruble / pers). Mancam ceva si pornim la o plimbare prin zona. Am o surpriza neplacuta – s-au terminat bateriile de la aparatul foto, dar am noroc, gasesc intr-un magazin ultimile 2 baterii. Undeva e un afis pe care scrie ca pentru stationarea in zona de peste 3700 turistii straini trebuie sa plateasca 30$. Nu platim nimic. La 11 seara ne bagam la culcare nerabdatori sa incepem urcarea a doua zi.
6 august 2003
La 8 plecam pe traseu si la 10 ajungem la a doua statie de telecabina (2900 m).
La 13 ajungem la urmatoarea statie de telecabina (3400 m). Afara ninge, intram intr-o cabanuta unde stam vreo ora.
La ora 3 ajungem la Butoaie (3700 m). Facem si aici o mica pauza. In sfarsit se insenineaza si se vede foarte frumos.
Vedere spre statia de telecabina 2 (MIR, 3700 m)
Ne punem bocancii de plastic pentru ca incepe zapada.
In plan indepartat este statia de cercetare.
Vedere spre fostul refugiu Priut 11 (care a ars). Acum este o noua cabana (Diesel Hut)
La ora 18:00 ajungem la Diesel Hut (Priut 11) la 4100 m. Montam cortul pe zapada.
7 august 2003
Ne trezim pe la 8. Afara e soare cat cuprinde, fara nici un nor.
Vedere spre cele 2 varfuri Elbrus – Vest (5642 m) si Est (5621 m) si saua Elbrus (5300 m)
Fostul refugiu Priut 11
Noua cabana Diesel Hut
Vedere spre varful Ushba (4710 m)
Tabara de corturi
Oameni venind dinspre Butoaie
Pentru aclimatizare urcam pana la Pastukhov Rocks
Undeva in spate sub nori este Georgia
Pe la ora 4 fara un pic ajungem la altitudinea de 4700 m. Se vede varful Ushba de dupa nori
Apus de soare in tabara 1. Suntem hotarati sa urcam a doua zi pe varf.
8 august 2003
Trezirea este la 1 noaptea (sau dimineata, cum vreti s-o luati). La 3 iesim din cort echipati cu coltari. Zapada e aproape sticla. Mergem excelent. La 5:30 ajungem la stancile lui Pastukhov (4700 m)
La ora 7 pe la aproximativ 5100 m. Jos e soare, varful e acoperit de nori. Tot speram ca pleaca norii, dar degeaba.
Vremea se strica din ce in ce mai rau. Bate vantul tot mai tare si viscoleste zapada. Pe la ora 12 ajungem pe un platou unde credem noi ca e varful. Bate vantul asa de tare ca d-abia ne tinem pe picioare. Facem rapid cateva poze si coboram un pic, intr-o zona ferita de vant. Inregistam pe gps 5612 m. Dupa ce coboram aflam ca mai erau vreo 10 minute pana pe varf (un ghid rus ne-a dat coordonatele gps ale varfului N: 43.21.153′ E: 042.26.271′ si comparandu-le cu punctul unde am ajuns noi am vazut ca mai erau 300 m in linie dreapta pana pe varf).
La ora 18:00 suntem inapoi la cort si ne bagam in sacii de dormit dupa ce bem un ceai cald. Dupa 2 ore de somn ne trezim intr-un vant foarte puternic. Incepe sa se desprinda prelata de la cort si vedem ca s-a rupt un bat. Demontam cortul. La Diesel Hut nu ne lasa sa stam inauntru, desi le zicem ca s-a rupt cortul si ca suntem dispusi sa dormim pe jos. Mai este o baraca in apropiere unde ne primesc. Vantul este asa de puternic incat imi e greu sa stau in picioare.
9 august 2003
Trebuie sa eliberam paturile dimineata pentru ca vor veni altii acolo.
Ne impachetam totul si plecam inapoi in Azau.
Seara ne intalnim la o bere cu baietii din Odorhei care ne arata niste secvente filmate pe varf (nu se vede nimic din cauza viscolului).
10 august 2003
Mergem in localitatea Terskol. Stand noi in statia de autobuz vine un localnic la noi care ne explica prin semne ca daca vrem sa dormim sa mergem cu el. Ne cazam la el acasa intr-una din camere, intr-un bloc vai de el.
11 august 2003
Urcam pe varful Cheget (3400 m). La un moment dat ni se face lene si telescaunul pe al doilea segment. Se vede varful Donguz Orun mare
In saua Cheget
Ajungem pe varful Cheget de unde facem o fotografie spre varful Donguz Orun mic. Nu mai e prea mult pana acolo dar ne intoarcem.
Dupa amiaza luam un microbuz spre Mineral Vody. Nu-i specificam soferului ca vrem sa mergem in gara si ne dam seama prea tarziu, cand vedem drumul spre aeroport, dar nu apucam sa-i spunem sa ne intoarca ca nimerim intr-un filtru de politie. Se leaga de faptul ca nu avem inregistrare (cica daca stai 3 zile intr-o zona trebuie sa te inregistrezi la politie) si dam spaga 50$.
Ajungem in sfarsit in gara. Luam bilete la trenul pentru Moscova, 1300 ruble. Iesim putin prin oras sa cautam o farmacie, pentru ca ma ustura ingrozitor fata (nu am avut nici o crema protectoare pentru vant si viscol). Unul dintre noi ramane in gara cu bagajele. De parca n-ar fi ajuns spaga de 50 $ pe care o dadusem, ne mai opresc doi politisti (adica militieni). Ne iau la o perchezitie foarte amanuntita. Apoi ne iau cu ei la plimbare, cica sa ne duca la farmacie. gasim o farmacie, inchisa.. ne mai tin putin si cheama un taxi, pe care il trag pe o strada intunecata. Acolo ne baga pe fiecare dintre noi in taxi si lui Viorel ii iau 100 $ din portofel si mie 10 $. Fara nici un comentariu. Si mai au tupeu sa dea si noroc cu noi si sa ne ureze calatorie placuta. Ii injuram in gand si plecam.