3 septembrie 2006
Dupa ce ne-am delectat cu soselele de altitudine ale Elvetiei ne-am intors in Saas Fee. Tocmai aflasem ca s-a topit zapada de pe Matterhorn si ca urmeaza o fereastra de doua zile de vreme frumoasa asa ca ne-am apucat sa impachetam bagajul pentru munte.
4 septembrie 2006
Traseu: Saas Fee – Zermatt – Hornlihute
Azi vedem Matterhornul. Suntem emotionati inca de dimineata de cand ne trezim. Ne mai facem cu un coleg de munte. Un neamt, baiat dragut, la a doua incercare pe Matterhorn. Plecam din Saas Fee pe la ora 12:00. Ajungem in Zermatt pe la 14:30 (masina o lasam intr-o parcare in Tasch, la vreo 5 km de Zermatt, de unde se poate ajunge ori cu un microbuz ori cu trenuletul). Din Zermatt luam o telegondola pana la Schwarz See (2582 m).
Zermatt. Vedere spre varf
Case vechi traditionale (vazute din telegondola)
Telegondola ne lasa la Schwarz See (2582 m). De aici unde urcam pe jos aproximativ 2 ore, pana la cabana Hornli (3260 m) unde avem rezervare.
Vedere spre Matterhorn
Vedere spre Monte Rosa (4634 m) si ghetarul care se duce spre valea Zermatt
In plan indepartat varful Ober Gabelhorn (4063 m)
Fericire mare. E vremea tocmai buna de urcat pe Matterhorn
Dom (4545 m) si Taschhorn (4490 m) (in stanga crestei), si in dreapta mai jos statia de telegondola
Ober Gabelhorn (4063 m), Zinalrothorn (4221 m) si Weisshorn (4506 m)
Matterhorn
Zinalrothorn (4221 m)
Breithorn (4164 m)
Dent Blanche (4357 m), Ober Gabelhorn (4063 m), Zinalrothorn (4221 m)
Mai e un pic si ajungem la cabana
Vedere spre Monte Rosa
Dam stingerea la 8 seara.
5 septembrie 2006
Ziua cea mare !
La ora 2:00 suna ceasul. Nedormind deloc, nu pot sa zic ca m-a deranjat prea tare cand a sunat. Ne miscam cat putem de repede si la 3:00 iesim din cabana. Afara nu e frig si nu bate vantul aproape deloc. Incepem sa urcam pe traseu, dar dupa vreo ora ajungem intr-un punct de impas.. aici pierdem cam o ora sa cautam traseul corect si deoarece nu-l gasim o luam matematic pe creasta.
Inainte de Solvay scoatem coarda si ne asiguram (desi se poate si fara, dar este un loc cunoscut pentru accidente. E vorba de 2 lungimi de coarda exact inainte de refugiu).
Ajungem la 08:00 la refugiul Solvay (4003 m). Exact cand rasare soarele. Aici facem o pauza de juma de ora. Peisajul este de vis, emotiile devin tot mai puternice. Imi zic in gandul meu ca nu am nici unu motiv ca sa nu ajung pe varf. Cer senin este, vantul nu bate 🙂
Am plecat la 3 din cabana pe o bezna totala. In sfarsit rasare soarele
La Refugiul Solvay (4003 m). Ce aproape pare varful.. si ce mult mai este
Dupa refugiu incepem iar sa ne cataram pana iesim intr-o regiune cu zapada, destul de abrupta (asa zisul umar). De acolo urmeaza o creasta foarte ingusta care tine pana la portiunea finala (cam 200 m) inainte de varf, echipata cu corzi fixe si abrupta. Aici urcam asigurati in zelb de corzile fixe.
De la refugiu se urmeaza creasta pana sus pe varf
Creasta Hornli. La limita zapezii este si cabana hornli
Varful este de fapt o creasta foarte ingusta, cu doua parti: partea elvetiana si partea italiana. Intre ele e un fel de “sa”. Stam stat pe varf o ora jumate.. nici nu imi dau seama cand trece timpul. Cea mai tare vreme posibila: fara vant, nici prea cald, nici prea frig.. senin 100%.
VICTORIEEEE.. pe Matterhorn (4478 m)
Pe varf, pe partea elvetiana. la capatul crestei este partea italiana, unde este Fane. Undeva aproape de Fane se observa si crucea dintre varfuri.
Vedere spre Mont Blanc (4807 m, cel mai departe) si Dent d’Herenes (4171 m, creasta din stanga)
Vedere spre Mont Blanc (4807 m, cel mai departe) si Dent d’Herenes (4171 m, creasta din prim plan)
De la stanga la dreapta Taschhorn (4491 m), Alphubel (4206 m), Alalinhorn (4027 m), Rimpfischhorn (4199 m), Strahlhorn (4190 m).
In spatele varfului: Monte Rosa (4634m), Liskamm (4527 m), Breithorn (4164 m), Castor (4223 m), Klein Matterhorn (3883 m)
Pe partea italiana, vedere spre partea elvetiana
Dent Blanche (4357 m)
Vedere spre Italia, in fundal Mont Blanc
Era cat pe ce sa uitam sa ne fotografiem cu steagul Romaniei
La 14:00 am incepem sa coboram si ne oprim la 23:30 in refugiul Solvay. Dureaza foarte mult sa facem rapel toti 3. Ni se incurca semicorzile (am folosit doua semicorzi de 50 m) intr-o veselie; ni se blocheaza de 4 ori cand le tragem inapoi din piton. A treia oara se nimereste sa urce un irlandez care isi face aclimatizare (mai sunt inca 3 irlandezi la solvey si intentioneaza sa faca varful a doua zi) si ne ajuta sa recuperam coarda. A patra oara, foarte aproape de refugiu, o lasam acolo cu intentia de a o recupera a doua zi. Irlandezul ne zice ca o iau ei la urcare.
Pentru cine vrea exista ghizi, la “numai” 900 euro/persoana. Un ghid ia maxim 2 persoane cu el. Partea tare e ca cei care au ghizi, la ora 11 deja sunt inapoi de pe varf la Solvey (noi la 11 nici n-ajunseseram pe varf) .. adica fac mai putin cu o zi decat noi :D. Nu folosesc nici macar rapelul pt clienti.. sta ghidul in spatele clientului si-l lasa pe client in coarda exact cat trebuie. Clientul nici n-are dispozitiv de rapel. E un fel de plimbare cu cutzu cutzu. Ghidul ii spune clientului unde sa puna picioarele, unde sa puna mainile, etc.
6 septembrie 2006
Traseu: Hornlihute – Zermat – Saas Fee
A doua zi mergem dupa coarda mea .. da ia-o de unde nu-i .. Inapoi la refugiu, ii las irlandezului un bilet pe rucsac cu nr meu de tel sperand ca ma va suna la coborare, dar degeaba.. am ramas fara o semicoarda Beal nou-nouta .. oricum nu mai conteaza, a fost prea frumos pe varf si prea frumos traseul cu totul.
Si inapoi la refugiul Solvay. De aici plecam la 10:45 si facem aproximativ 5 ore pana la Cabana Hornli
Refugiul Solvay; ghid si client
Creasta si cabana Hornli
Cabana Hornli (3260 m)
Dupa cum s-a anuntat la meteo, incep sa se adune norii.
Vedere spre Monte Rosa
Portiune de creasta cu corzi fixe
Si pe la ora 15:45 ajungem la cabana Hornli
Ghetar pe partea nordica a Matterhornului
Bye Bye Matterhorn !
Pe dupa amiaza se strica vremea. Coboram cu telecabina inapoi in Zermatt. Ajuns aici merg direct la cimitirul alpinistilor, despre care pot spune ca m-a impresionat. Nu am mai vazut pana acum asemenea cimitir. Unele morminte au si pioleti infipti langa ele, altele au niste cruci in care sunt sculptate pioleti si coarda.
Seara ajungem iar in Saas Fee. Dupa un dus rapid mergem la un restaurant sa sarbatorim. Thea ne recomanda specialitatea Elvetiei – fondue (despre care am auzit de la altii ca ar fi specialitate frantuzeasca). Iti aduce un castron mare pe masa pe care ti-l pune pe un aragaz. Si un cos cu bucatele patrate de paine. In castron este un amestec de mai multe tipuri de cascaval cu vin alb. Mie mi s-a parut ca e cam prea tare alcoolul, dar celorlalti le-a placut.
Bob