Dupa ce in 2010 am parcurs pe motociclete distanta Bucuresti – UlanBator ne-am propus sa exploram un pic mai bine Siberia. Planul pentru vara lui 2013 a fost sa parcurgem pe motociclete distanta de la Irkutsk la muntii Altai trecand prin Republica Tuva si inapoi la Irkutsk prin nordul Mongoliei. Am trimis motocicletele la Irkutsk cu polonezii de la kajmanoverland.pl si noi am mers cu avionul.
Ziua 0, Sambata, 13 iulie 2013
La ora 6 decoleaza avionul din Otopeni. Prima oprire este in Varsovia. Avem destul de mult timp la dispozitie (escala este aprox 10 ore), asa ca mergem pana in centrul orasului sa ne plimbam un pic si sa mancam. Centrul este curat, ingrijit, cu terase. Nimic spectaculos.
Seara ajungem in Moscova de unde plecam mai departe spre Irkutsk.
Ziua 1, Duminica, 14 iulie 2013
Aterizam pe la 11. Dupa ce ne recuperam bagajele luam un taxi (taxi Angara) din aeroport la misiunea catolica poloneza unde ne asteapta motocicletele. Adam ne asteapta cu o echipa de polonezi cu motociclete pregatiti de Mongolia. Ne luam si noi motocicletele, incarcam toate bagajele in taxi si mergem condusi de taxi la Nina. Nina este o rusoaica din Irkutsk care primeste straini chiar la ea in casa. Nu indraznim sa intram in curte deoarece citisem multe pe advrider.com despre cainele mare si rau care pazeste curtea. Adevarul este ca acest caine este liber in curte numai noaptea dupa 12. Si mai este si poarta incuiata atunci cand e cainele liber. Sa previna accidentele 🙂 La sonerie nu raspunde nimeni asa ca il rugam pe taximetrist sa dea telefon.
Mai este cazat aici un motociclist englez. A fost prin Asia Centrala si merge spre Magadan. La Nina vin multi motociclisti pentru ca are curte si este in centrul orasului, la un pret acceptabil.
Ne instalam la Nina, parcam motoarele si mergem sa cautam de mancare.
Foarte aproape este un restaurant. Dupa ce ne facem plinul ne intoarcem sa dormim.
Suntem bucurosi ca a inceput vacanta
Seara mergem spre o zona pietonala, la un restaurant japonez.
Ne intoarcem in camera inainte de 12. Sotul Ninei face o tura prin toate camerele sa vada daca e toata lumea inauntru inainte de a da drumul la caine in curte.
Ziua 2, Luni, 15 iulie 2013
Mic dejun rusesc la Nina
Plimbare prin oras. Achizitionam simuri pt telefoane. Somn. Restaurant. Organizarea bagajelor.
La Nina in curte
Una dintre cele 2 sau 3 pisici ale Ninei se odihneste pe pervazul de la geam
Seara ne apucam sa montam bagajele si sa facem ultimile finisari
Ziua 3, Marti, 16 iulie (600 km)
La 10:30 iesim din curte de la Nina. Sunt 1000 km pana la Krasnoyarsk pe care ne propunem sa-i facem in 2 etape, cu o oprire la Alzamai (600 km), unde auzisem ca e un popas pentru tiristi care inchiriaza paturi cu ora.
Traficul e nebun. Dureaza destul de mult pana iesim din oras.
Oprim sa mancam la un popas pe marginea drumului. Ieftin si bun. Nu se compara cu preturile imense din Irkutsk. Lui Gigi i se aprinsese in mod suspect becul la benzina. Observam aici ca furtunul de interconectare dintre rezervoare era deconectat si il conectam la loc fara sa verificam si robinetul de benzina.
Toata ziua alterneaza ploaia cu soarele.
Pentru cine nu stie, sa va spun care-i procedura de alimentare cu benzina in Rusia. Opresti motorul in benzinarie, te duci la casa unde esti intrebat cati litri vrei sa pui. Daca ii zici ca vrei sa faci plinul te intreaba cati litri are rezervorul si platesti un plin. Sau ca sa scapi de intrebari lasi de la inceput o suma mai mare de bani. Dupa ce faci plinul te intorci la casa si iti iei restul.
Lui Gigi i se aprinde inca o data, in mod suspect, becul de benzina. Oprim iar. Pana facem niste verificari baietii se duc sa ia niste fragi. Descoperim un robinet de benzina de la rezervor inchis 🙂
Intre Irkutsk si Krasnoyarsk sunt mai multe bucati de drum la care se lucreaza si se ocoleste = primele bucati de offroad
Ajungem la Alzamai la 23:30. E full (sunt 2 moteluri, de o parte si alta a drumului). Ne asezam la masa si mancam bine. Incepe si ploaia. Stam in sala de mese si ne gandim ce naiba sa facem. Plescoi cu Bogdan incearca (fara succes) s-o mituiasca pe doamna de la receptie sa ne lase sa stam intr-un hol unde sunt niste canapele.Dupa ce se termina ploaia punem corturile in spatele parcarii de tiruri, exact langa un tir la care porneste motorul automat o data la 15 minute. Eu sunt fericit ca ma pot culca, nu mai conteaza zgomotul. Somn de voie pana pe la 10 dimineata.
Ziua 4, Miercuri, 17 iulie 2013 (440 km)
Strangem totul. Plecam tarziu, dupa 13:00. Asa este la inceput, pana ne intram in mana.
O scurta pauza ne aduce o gramada de ciupituri de tantari. E plin. Cum am iesit de pe asfalt si am facut cativa pasi spre padure zeci de tantari ne ataca.
Mai tarziu, intr-o benzinarie la o pauza de alimentare, Bogdan cu Gigi intra in vorba cu un localnic cu o motoreta cu atas.. si iata-i la un test drive 🙂
Seara la 10 intram in Krasnoyarsk. Soarele inca n-a apus. Nu stiam ca s-a dat ora inapoi, credeam ca e 11. Mergem juma’ de ora pana ajungem la hotelul unde ne-am rezervat noi camere cu booking. Ne spun ca nu mai au locuri in camerele normale si ne ofera niste camere business. Cred ca e vrajeala, dar nu prea avem ce face. Ne cazam, ne luam ceva de la chioscul de vis-a-vis si apoi stam la palavre.
Ziua 5, Joi, 18 iulie 2013
Micul dejun e intre 9 si 10. Reusesc cu greu sa ma dau jos din pat. Ne dau oua ochiuri si niste clatite cu un sos dubios de care nu ma ating (de sos, nu de clatite, ca din fericire sunt puse separat).
Cu un taxi chemat de la receptie plecam spre centrul orasului. Ne plimbam pe Ul. Lenina; sunt cateva case de lemn dragute (referinte la ele apar si in Lonely Planet). Despre Krasnoyarsk Cehov a spus ca e “probabil cel mai frumos oras din Siberia”. Pe noi ne-a cam dezamagit. Sunt bulevarde largi, copaci, dar nimic spectaculos nici aici.
Ajungem la posta, n-au vederi. Nici in Irkutsk nu am gasit.
La coada la inghetata
De pranz mancam la un impinge tava; mai mergem pana la malul raului dupa care luam un taxi si ne intoarcem in camera.
Seara ne intoarcem in parcul din centru. Ca orice oras rusesc are dita mai statuia cu Lenin.
Parcul este mare, cu multe tarabe cu chestii comuniste, ca pe litoral. Stand la o terasa sa mancam un shashlik o femeie de vreo 40 de ani, destul de ametita vine la noi sa ne facem poze cu ea. Tot trage de noi; danseaza pe langa masa; nu mai scapam de ea. Prietenii ei o ignora complet. Bine ca eram la sfarsitul mesei si nu am mai stat mult.
La intoarcerea la hotel ne tepuim un pic cu un taxi ca nu intrebam pretul inainte sa ne urcam. Lenin vazut din spate imi aduce aminte de filmul “Good Bye, Lenin”