De la Tosontsengel la Talin-Us
10 august 2010
Stand de vorba cu un american (stabilit de vreo 7 ani in Mongolia, profesor de engleza) aflam ca drumul spre Tsetserleg nu e pe ruta principala de pe harta (traseul ingrosat cu rosu), ci pe un drum secundar. E bine, pentru ca noi vrem sa mergem spre Moron.
Ne intalnim cu 2 mongoli din UB plecati sa-si viziteze tara cu camionul din poza.
Din satul Ih-Uul drumul spre Shine Ider este pe stanga raului.
Trecem numai printre munti, peisajul este de vis
Din cand in cand ne mai intalnim cu localnici care admira foarte curiosi motocicletele.
Ajungem inainte de inserat in satul Shine Ider. Eu cu Bogdan o luam putin inainte sa cautam o iurta langa care sa punem cortul in timp ce Robert cu Radu se duc in sat la magazin sa caute ceva de mancare.
La prima iurta la care mergem ne intampina un caine furios. Dinauntru iese un copil. Incercam sa-i explicam prin semne ce vrem dar ne face semn sa plecam. Parintii nu-s acasa, cainele este foarte furios si d-abia il tine.
Mergem apoi spre alta iurta. Dar in curand este lumina aia misto de poze, asa ca facem o mica pauza foto.
Ma apropii de iurta. Apar vreo 5 caini care incep sa latre. Un barbat la vreo 30 de ani iese din iurta si striga la caini. Tac toti instantaneu. Ii explic omului prin semne ce vreau de la el. Ne arata un loc la o distanta de vreo 50 de m de iurta si imi explica prin semne ca acolo e locul pe care stau oile, dar eu nu inteleg la momentul respectiv.
Vin si ceilalti si ne apucam sa punem corturile. Ii intindem omului o bere; la inceput refuza, noi insistam, pana la urma o ia. Baietii ne zic ca la magazin a fost destul de greu sa cumpere bere. Aflam a doua zi de la cineva ca o zi pe saptamana nu se vinde alcool.
In timp ce ne punem corturile ne arata prin semne ca a impuscat un animal si sa venim la el in iurta sa-l gatim. Avem o surpriza. Cand intram vedem sub pat un animalut blanos, fara cap. N-am mai vazut niciodata un asemenea animal, asa ca nu stim ce e. Ia omu lemnul de la intrarea in iurta (ce e folosit pe post de covor de sters picioarele) si il baga inauntru ca sa aiba pe ce sa gateasca animalul. Baga niste pietre in foc si dupa ce se incing bine incepe sa i le infunde una cate una pe gat. Fiecare piatra indesata genera un mic vulcan. Dupa ce infunda vreo 5 pietre il roaga pe Radu sa-l ajute sa-i stranga o sarma de gat ca sa nu iasa aburul dinauntru. Il asa un pic sa se prepare in interior, timp in care ne arata niste poze cu el in armata in Irak.
Dupa vreo juma de ora ne cere un primus sa-i parleasca blana. Din cand in cand scurge intr-un pahar niste suc din interior. Dupa ce umple paharul (in timp ce-si da coate cu nevasta-sa si rade), mi-l intinde mie sa beau. Il iau, il miros, si i-l dau inapoi. El il ia si bea o gura si mi-l da inapoi. N-am ce face, beau si eu. Are gust de suc de friptura, dar nu tineam neaparat sa aflu cum e. Copiii asista curiosi la tot procedeul. Fata mai timida, in spatele mamei, baiatul mai curajos, se uita de aproape. Pe moment n-am stiut ce mancam, dar aflam a doua zi de la cineva ca am mancat marmota, si e considerata o delicatesa.
Dupa ce termina de parlit incepe sa-l taie bucati. Prima bucata i-o da lui Radu, a doua bucata nevestei, si dupa incepe sa ne imparta noua si la copii.
Dupa ce ne bagam in sacii de dormit incepem sa auzim un zgomot langa corturi. Cand deschid usa la cort ce sa vezi.. oile sunt acolo langa noi 🙂
A doua zi avem iar noroc de vreme buna.
Inainte de plecare ma cheama iar in iurta si imi da o sticla de lapte proaspat si un borcan de iaurt.
Drumul continua spre Moron.
In mica pauza de masa mancam borcanul de iaurt.
La ora 14:00 ajungem in Moron. Mai intai mergem sa cautam un bancomat. Gasim unul langa bazar, dar nu merge pentru ca e picat curentul in tot orasul. Cautam apoi un restaurant sa mancam de pranz. Aici ne intalnim cu un mongol care vorbeste engleza si are afaceri de turism in nordul lacului Khovsgol. Are o tabara pentru turisti http://www.sayan-radian.ru unde vin multi rusi cu bani multi.
Cand aude ca suntem din Romania, ne spune ca Ceausescu era un presedinte bun si ca nu trebuia sa-l omoram.
La un moment dat o cotim spre dreapta si ajungem la un rau, care are un pod ! E o minune sa existe un pod peste un rau in Mongolia, asa ca se cere taxa pentru trecerea pe pod.
Dupa cativa kilometri dam de o tabara – Talin Us. Punem si noi corturile aici. Cand ne bagam in saci la somn incepe sa picure. Adorm si peste putin timp ma trezesc din cauza unui zgomot foarte puternic de ploaie torentiala. Asa de puternica e ploaia ca sentimentul avut este ca ma ia la vale cu tot cu cort.
Va urma …