20 august 2010
Dupa ce rezolvam cu alergatura pentru actele de expediere motoare, plecam intr-o mica ultima excursie spre Est, in zona Batshireet. La vreo 50 km de Ulanbator este o statuie imensa a lui Gingis Han si chiar vis-a-vis de ea o tabara de iurte. Nu suntem prea atenti cand ni se spune pretul, iar noi intelegem ca e pret total, dar de fapt e pe persoana. E cel mai mare pret platit pe cazare in toata Mongolia si nici macar nu merita. Dar ne dam seama prea tarziu. Au un bar acolo unde bem o bere, dar mancare nu au.
Toata noaptea au petrecut niste mongoli la o iurta langa noi, lucru care m-a cam impiedicat sa dorm bine.
Plecam pe la 10 jumate. Este soare, dar destul de racoare, iar vantul bate puternic. Pe drum intram intr-un oras Baganuur. Gasim un bancomat in centrul orasului unde este si o mica piata pietonala. Tot de acolo luam de la o alimentara niste conserve de peste si ceapa (altceva nu au).
Din Jargalthaan facem stanga spre Batshireet. Tot aici punem si benzina.
Ajungem intr-un satuc unde intrebam pe cineva de directii. Omul o suna pe fi-sa care stie engleza si ne-o da la telefon. Concluzia este sa-l urmam pe ta-su cu masina sa ne arate drumul. Ne duce cativa km apoi ne arata directia. Noi avem un track facut pe gps dupa Ozi Explorer dar nu este foarte exact.
Trecem prin campuri de grau. Cum admiram noi peisajul observam un jeep ca incepe sa se tina dupa noi. Cand ajunge in dreptul nostru observam ca e o masina de politie. Ne face semn sa oprim. Este politia de frontiera. Se uita in pasapoarte si apoi se rasteste ceva la noi. Nu reusim sa ne intelegem si ne lasa in pace. Dupa cateva minute de mers (tot intrebandu-ne ce naiba vroiau de la noi) ne oprim si ne uitam in pasaport. Surpriza: in pasaport este trecuta valabilitatea vizei (30 zile) si perioada 25 iulie – 24 august. Planul nostru de a face o excursie de 3 zile pica, si o reducem la 2 zile.
Din loc in loc mai este cate o iurta. Intrebam si noi cand avem ocazia. Trecem si cateva rauri. Peisajul devine si mai deluros. Ajungem la Rashaant – unde gasim niste inscriptii vechi in piatra.
Dupa amiaza apar norii pe cer asa ca nu prea ne oprim sa facem poze pentru ca nu e lumina buna.
Exact la 19:30, cu putin timp inainte de apus, soarele isi face aparitia la orizont. Facem si noi o pauza de foto.
Vrem sa ajungem in orasul Batshireet dar dam de un rau destul de mare si deja este prea tarziu. Un microbuz a ramas impotmolit in rau si un jeep incearca sa-l scoata.
Ne intoarcem un pic si ne cototam pe varful unui deal unde punem corturile. Dupa cum ne-am obisnuit in Mongolia, peisajul este exceptional. La culcare este destul de cald, dar pe la ora 4 dimineata ma trezesc inghetat. Mai pun ceva pe mine si ma culc la loc. Primim si un mesaj de la Robert si Radu (au ajuns in Irkutsk).
A doua zi suna ceasul la 7:30 dar il inchid si ma culc la loc. Mancam niste biscuiti cu ceai si plecam.
De data asta trecem si pe la un “Deer Stone” (il aveam trecut in GPS dar in ziua anterioara ne grabeam un pic).
Inainte de satul Jargalthaan ne oprim sa mancam o conserva. Cu ceapa, bineinteles. Un individ se apropie de noi. Noi ne uitam la el, el se uita la noi, nu zice nimic si se aseaza langa noi. Are figura de retardat. Sta si se uita cum mancam. Ii dam si lui o juma de conserva. Cred ca e infometat rau de tot, ca bea pana si uleiul de la peste.
Pe la 17:30 ajungem la imensitatea de statuie a lui Gingis Han. Inauntru e un muzeu, dar nu intram pentru ca ni se pare prea scump pt ce ofera. Gasim niste tarabe cu mancare. Apoi o luam din loc si pe la 7 seara suntem in curte la Oasis Cafe.
va urma…