Sambata, 22 Ianuarie 2011
Dimineata in jur de 7 suntem in autogara din San Cristobal. Destul de racoare. Mergem noi spre taxiuri cand ne agata unul sa ne ofere cazare. Este vorba de Planet Hostel. E cam bomba, are igrasie, dar ramanem acolo, nu mai mergem sa cautam altceva. Luam si micul dejun la ei (pe masura pretului – banane, papaya si paine cu gem).
Dupa micul dejun mergem la canionul Somidero. Excursia o aranjam de la hotel. Apare un tip care ne ia cu masina (conduce ca un mic Shumi) si ne duce acolo la canion. Excursia prin canion se face cu barca si dureaza aproape 2 ore. Vedem multi vulturi si cativa crocodili, plus alte pasari.
Dupa canion ne duce sa vizitam satul Chiapa de Corzo. Este o sarbatoare si e multa lume pe strada.
Stam sa mancam ceva exact langa o piata unde se vand paturi. E ca un fel de licitatie, vanzatorul vorbeste (la microfon, cu boxele date foarte tare) fara oprire minute in sir si tot adauga cate o patura la teancul care e de vanzare.
Dupa ce ajungem inapoi in San Cristobal mergem la plimbare prin oras. E foarte frumos, stradutele, casele. E o atmosfera mai boema decat in Oaxaca, si totul e la o scara mai mica.
Mergand noi pe stradute ii zarim pe australieni (Michelle si Alistair) la o terasa. Au agatat si o nemtoaica, Sabine, care calatoreste singura. Vizitase nordul Mexicului si apoi a venit si ea aici. Stam vreo 2 ore de vorba la niste beri si apoi mergem sa ne mai plimbam si sa vedem ofertele agentiilor de turism.
La 20:30 ne intalnim toti la un restaurant argentinian sa luam cina. Incerc un muschiulet de vita de Argentina.. excelent.
Duminica, 23 ianuarie 2012
Avem un pont de la australieni. In piata principala la ora 9 vine un tip care organizeaza excursii in satele mayase din zona. Intrebati de Alex & Raul.
Locul de intalnire pentru excursii
Mergem sa aranjam excursia si apoi ne plimbam un pic prin oras. Intalnirea pentru plecare e la 9:30 si plata e la sfarsit, numai daca ne place.
Ghidul nostru e Cesar. Vorbeste engleza, spaniola si dialectul mayas. E nascut dintr-o combinatie de mama mayasa si tata spaniol, asa ca nu e acceptat in comunitate. Cu noi in microbuz mai e un cuplu de francezi cu un copil de aproape 2 ani si unul in burta (se pot vedea in poza de mai sus, pe banca din dreapta), 2 canadieni si 2 americani.
Primul sat vizitat este Zinacantan.
Nu avem voie sa fotografiem liderii si interiorul bisericii. De asemenea, nici oamenilor simpli nu le place sa fie fotografiati (cred ca fotografiile le fura sufletul). Biserica lor e catolica, dar cu propriile reguli. In biserica stau liderii comunitatii si ajutoarele lor. Liderii fac munca in mod voluntar, timp de 1 an. Sunt lideri religiosi si lideri sociali. In fiecare duminica si de sarbatori au loc ritualuri religioase. Acum e sarbatoare si biserica e plina de flori. La intrarea in biserica e o placuta care spune ca nu e voie cu gaini in biserica (in biserica in satul Zinacantan nu sunt permise sacrificiile; in urmatorul sat vom vedea ca sunt permise).
Simbolul crucii este acolo dinainte de venirea spaniolilor. Simbolizeaza cele 4 puncte cardinale, cu mijlocul – centrul pamantului.
Mergem apoi la cineva acasa sa vedem cum traiesc oamenii si cum se fac covorase, esarfe, etc. Acasa sunt numai femeile. Barbatii sunt dusi cu alte treburi. Toti banii pe care-i fac din munca lor ii pastreaza pentru ele.
Aici, Cesar ne explica semnificatia culorii lumanarilor din biserica. Se pare ca totul se trage de la porumb si punctele cardinale. Porumbul, sursa principala de hrana in cultura mayasa, este in mai multe culori si vine din regiuni diferite (rosu-sud, galben-vest, alb-est si negru-nord … sper ca nu le-am incurcat 🙂 ), iar verdele semnifica viata (de aceea si crucile lor sunt tot verzi).
Pe la 11:30 plecam in celalalt sat, San Juan Chamula. Aici au alta organizare. Au politia proprie (fara arme), au inchisoare si conducator ales de multime.
Biserica lor nu apartine de Vatican, ci urmeaza propriile traditii si obiceiuri, care au ajuns sa fie un mix intre ritualul mayas si cel catolic. Aici poti vedea statuile sfintilor catolici cu simboluri din cultura mayasa (oglinda atarnata la gat) sau sa asisti la un ritual de sacrificiu … al unei gaini. Cand cineva are o problema merge la vraci pentru ajutor. Acesta ii recomanda diverse tratamente, iar unul dintre acestea poate fi sacrificarea unei gaini. Fie o mananca dupa sacrificiu fie o ingroapa (in functie de instructiunile primite). Biserica este deschisa si noaptea pentru oricine vrea sa vina sa se roage. Nu au preot in biserica. In schimb, vine un preot lunar pentru botezuri.
Infractorii sunt tinuti in puscarie in vazul lumii, pentru a le fi rusine si a nu mai repeta greseala (in general puscariasii sunt betivii satului). Australienii, care au fost aici cu o zi inaintea noastra, au vazut pe cineva dupa gratii. Acum puscaria este goala.
Puscaria
Biserica din San Juan Chamula
Mergem apoi sa vizitam un lider spiritual care este si vraci. Are in casa un altar inconjurat de frunze.
La intoarcerea spre San Cristobal, Cesar ne arata urmatorul afis de propaganda, facut de niste “misionari” americani. In San Cristobal se ofera consultatii oftalmologice gratuite pentru indigeni, dar o data cu asta primesc si cate o biblie tradusa in limba lor. Este o incercare fortata de a-i converti.
Ne mai povesteste de o companie din Guatemala – United Fruit Company – care face multe abuzuri in Guatemala, de SUA care scoate o gramada de bani din Mexic, dar mexicanii nu au drept de munca acolo, si altele. Lucruri cunoscute si prin alte parti de lume.
Dupa amiaza ne plimbam iar pe stradute prin San Cristobal. Totul este foarte colorat. Ne intalnim din nou cu australienii, care ar fi trebuit sa fie deja in Palenque, dar cei de la agentie au uitat sa vina dupa ei dimineata sa-i ia de la hotel.
Noi ne luam un tur de o zi spre Palenque, cu vizitare la Agua Azul, Misol Ha si Palenque, cu plecarea a doua zi, la 6 dimineata.
Vedere de la biserica de pe deal, spre oras
