06. Insula Holbox, sau 5 zile in paradis

Joi, 27 Ianuarie – Marti, 1 februarie 2011

La ora 10 dimineata ajungem in Tulum. Facem greseala sa coboram aici. Ne-am uitat pe harta si am vazut ca e un drum drept spre Chiquila, si am crezut ca nu are rost sa ocolim prin Cancun, dar de fapt de aici nu este nici un autocar direct. Asa ca peste 15 minute ne urcam in alt autocar spre Cancun. La ora 12 ajungem in Cancun de unde luam un autobuz pana in Chiquila. E autobuzul comunal, face 3 ore jumate pana acolo si opreste in toate satele. La ora 4 ajungem in Chiquila de unde luam o barca pana pe insula Holbox.

Insula are 2 km lungime (in partea locuita) si vreo 500 m latime. Drumurile sunt de nisip, si nu sunt masini (exceptie cateva de transport). Localnicii au niste scutere foarte galagioase, si mai sunt niste masini de golf care se pot inchiria, pentru turisti. De asemenea, se pot inchiria biciclete. Din fericire aici nu vin asa multi turisti ca pe insulele din vecinatatea Cancunului.

Noi avem o rezervare la hotel Casa Maya, chiar pe plaja (aflasem de insula Holbox si de hotel de la Nadia si Emilian cu care ne-am intalnit in Oaxaca). Hotelul nostru costa 600 pesos / noapte (37 eur). Exact langa el este un hotel care arata mult mai bine (Casa las Tortugas). Stam noi un pic in dilema, ce sa facem. Ne gandim ca daca tot am ajuns pana aici sa stam mai luxos. Dar dupa ce aflam pretul (1400 pesos / noapte) ne trece imediat :D. Camera noastra e cu vedere spre plaja (vezi foto de mai jos). Noi am rezervat initial 3 nopti, dar mai prelungim cu o noapte, asa de frumos este pe insula. Micul dejun e teapa, nu merita. Mai bine cu banii respectivi iti cumperi paine de la brutarie (este una chiar in centru), fructe si legume proaspete. Dupa prima zi am renuntat la micul dejun pe restul zilelor si am cerut banii inapoi.

Destul de aproape de hotel, pe plaja, este un bar. Aparent inofensiv, seara se da muzica foarte tare, desi nu e nimeni acolo.  Tot aici la hotel mai sta un cuplu de nemti pensionari veniti sa isi petreaca iarna la caldura (stau aproape o luna pe insula). El neamt, ea finlandeza. S-au cunoscut la 18 ani cand el facea autostopul in Finlanda, iar ea l-a luat in masina.

Intr-o noapte se duce neamtul la terasa cu muzica tare sa-l roage pe barman sa dea muzica mai incet, dar nu are succes. A doua zi se duce la politie. Rezultatul este ca a treia zi muzica era data mai incet 🙂

Seara in timp ce ne plimbam noi prin oras cautand de mancare ne agata unul de la un restaurant (Viva Zapata) care are expuse la intrare toate bunatatile pe care le va pune pe gratar. El este si proprietarul si bucatarul, iar in ultima noapte aflam ca este insurat cu o romanca emigrata in SUA de mult si dupa mutata pe insula cu el. Luam un platou de 2 persoane cu tot ce ne pofteste inima.

Hotel Casa Maya

Bungalowul nostru e cel din stanga

In living totul este foarte colorat

Plaja din fata casutelor

Hotel Casa las Tortugas

Inchiriem biciclete

Bem suc proaspat (afacere de familie)

Dupa amiaza inchiriem iar biciclete si ne plimbam. Ajungem pana la cimitirul satului

Si apoi mergem pe malul marii

Seara mancam intr-un restaurant din centru unde se fac tot felul de cocktailuri de fructe.

Intr-o zi mergem cu calul pana la capatul insulei. De aici se vede o insula mai mica, numita insula pasarilor. E plin de tantari. Omul ne-a explicat de dimineata cand am aranjat plimbarea ca sunt tantari, dar noi am inteles pe dos si am lasat lotiunea de tantari in camera.

Plimbarea dureaza cam 2 ore. Dupa plimbare mergem iar la ponton sa vedem apusul soarelui.

In fiecare zi ne plimbam un pic prin zona, apoi dormim, apoi iar ne plimbam. Atmosfera de pe insula te indeamna la relaxare.

Intr-o zi prindem apusul soarelui dintr-un alt capat al insulei in timpul unei plimbari cu bicicleta.

In alta zi facem o plimbare de cateva ore pe plaja. Parca mergem spre capatul pamantului. Mergem cateva ore bune si nu vedem decat apa si nisip.

Cand ne intoarcem trebuie sa facem niste traversari prin apa pentru ca nivelul apei crescuse.

Dupa un somn de pranz iesim la fix pe malul marii sa asistam la un spectacol inedit: au venit pescarii si curata pestele inainte de a-l vinde restaurantelor de pe insula. Arunca resturile in mare si e plin de pasari venite la cersit. Bucuria turistilor fotografi.

Uneltele pescarilor sunt rudimentare, dar eficiente.

Si ultimul apus de soare pe Holbox. Cu siguranta o sa revenim aici macar o data in viata asta.

In ultima seara am mers iar la restaurantul Viva Zapata sa ne rasfatam cu un platou de peste proaspat. De aceasta data ne-au insotit si un cuplu de francezi abia sositi pe insula.

Restaurant Viva Zapata

Un platou complet (pentru 2 persoane): peste, homar, crab, creveti, caracatita (~25 eur).

Atelierul unui argentinian

This entry was posted in Mexic and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *