Miercuri, 30 mai 2012
Ajungem pe la 8 in oras. Nu e mare orasul. Cautam cam mult cazare. Pana la urma o luam spre palatul hanului (ne luam dupa o reclama la un restaurant cu cazare). Cand ajungem acolo ne agata un tip care lucreaza la restaurant si ne zice ca ne poate caza la el acasa, la 2 minute de mers pe jos. Ne cazam la el si apoi venim la restaurant sa mancam. Imi iau plov, mancare traditionala din Asia Centrala, foarte bun. E un orez fiert amestecat cu bucati mici de carne si eventual ciuperci.
Joi, 31 mai 2012
Traseu: Bakhchysarai, Sevastopol (75 km)
La restaurantul unde mancasem in seara precedenta e inchis, asa ca mergem un pic pe jos si gasim alt restaurant deschis. Imi iau ciorba si felul 2, ca sa-mi ajunga pana dupa amiaza.
Luam motocicletele si mergem sa vizitam intai palatul Hanului. E foarte frumos.
Palatul Hanului din Bakhchysarai
Dupa ce vizitam palatul ne suim iar pe motoare si mergem sa cautam satul de piatra Chufut Kale. Ajungem intr-un loc cu parcare si multe restaurante. Ne agata un tip si ne duce la terasa lui. Ne spune ca putem parca motocicletele acolo gratis si sa-i facem consumatie. Ne invartim un pic prin zona. Sunt niste trasee de catarare pe stanca aici. Aflam ca de fapt satul de piatra e la vreo 3 km de mers pe jos de aici. Se poate lua si o excursie cu jeepul.
Ne multumim cu vizitarea bisericii din stanca, dupa care mergem sa mancam shashlik la restaurantul unde am lasat motocicletele.
In peretele treptelor bisericii este o placa de la Manastirea Varatec
Pe la 5 dupa amiaza plecam de aici si la ora 6 suntem deja cazati in Sevastopol la pensiunea Sofia, pe care o recomandam. Pensiunea e la vreo 3 km de centru (sau 5 statii cu autobuzul nr 16) pe strada Dekabristov nr 26.
Gazda e foarte primitoare si foarte vesela. E incantata ca isi exerseaza si ea bruma de engleza pe care o stie, si eu incantat ca imi exersez cele cateva cuvinte de rusa pe care le-am invatat. Dupa ce ne facem comozi luam autobuzul si mergem in centru.
Plimbarea pe faleza este o incantare. Totul e amenajat foarte frumos. Ne luam cate o bere de la chiosc si ne plimbam. Multa lume. 2 concerte ad-hoc.
Ne plimbam pe faleza pana in zona de discoteci dupa care mai luam cate o bere, foarte amuzati de eticheta: “stare misto”. Radem, glumim si dam nas in nas cu garcea. Ne spune ca e “prohibited” sa bem bere pe strada. El necunoscand bine limba engleza suna un prieten si i-l paseaza lui Misu la telefon. Acesta ii explica lui Misu ca nu avem voie sa bem pe strada si ca se pedepseste cu 3 zile la post. Misu se tot face ca nu intelege si tipul respectiv ii explica ca trebuie sa ii dam colegului 200 de grivne. Ne face apoi semn sa mergem cu el in ghereta si acolo Misu ii da o hartie de 20$, hartie care a fost refuzata la casa de schimb un pic mai devreme :D. Foarte veseli de aventura noastra, ne luam berile si plecam mai departe sa le bem in zona de faleza unde e mai multa lume, de data asta cu ochii in patru.
Langa statia de autobuz e si un parculet cu banci si mese. Multi tineri stau acolo linistiti si beau bere.
In statia de autobuz vedem un 16, dar e microbuz si nu suntem siguri ca e bun, mai ales ca e trecut de 12 noapte, asa ca luam un taxi.
Vineri, 1 iunie 2012
Traseu: Sevastopol, Yalta, Balaclava, Sevastopol (197 km)
La pensiune se serveste micul dejun. Un fel de painica dulce cu dulceata. Plecam apoi spre Yalta. Oprim la benzinarie sa alimentam. Au o regula imbecila la benzinaria asta: daca vreau sa platesc cu cardul vor sa stie dinainte cati litri pun, degeaba incerc sa le explic ca vreau plinul si ca nu stiu cati litri o sa intre. Pana la urma platesc cash (asa se poate face plinul) si raman iar fara bani in buzunar.
Mergem direct la Yalta sa vizitam celebrul palat Livadia unde Stalin, Roosevelt si Churchill, in februarie 1945, au impartit lumea cum au vrut ei.
Ziarul Pravda (Adevarul) de la 13 februarie 1945
Etajul este dedicat Tarului Nicolae II care a folosit palatul ca resedinta de vara.
Inainte de Balaclava vrem sa vizitam cuibul randunicilor (swallow nest). E o cladire construita pe marginea falezei stancoase. Suntem deja obisnuiti cu lipsa indicatoarelor catre obiectivele turistice. Pana la urma il gasim. Fiind un pic presati de timp nu mai mergem chiar langa ea, dar o fotografiem de la distanta. Acum este un restaurant cu specific italian acolo.
Cuibul randunicilor
Ajungem la Balaclava pe la 16:30. Este un fost santier de submarine. Se poate vizita, dar nu mai este mare lucru ramas prin el.
Mancam la o terasa din zona (cam teapa) si apoi mergem inapoi la Sevastopol. Iesim iar in oras la o bere, contrar asteptarilor vineri seara e mai putina lume in oras decat joi seara.